Istorie

A fost confecționat la comanda directorului muzeului Alexei Pecerski. Ioan Vodă Armeanul (n.1521-d.1574), fiul lui Ștefăniță Vodă, strănepotul lui Ștefan cel Mare. A fost domnul Moldovei din februarie 1572 până în iunie 1574. Numele voievodului este legat de bătălia de la iezerul Cahulului din 10 iunie 1574, unde oastea moldo-cazahă a fost înfrântă.

Bătălia de la Iezerul Cahulului a fost o confruntare între oastea domnitorului şi oastea otomano-tătară. Aceasta a avut loc în urma mazilirii domnului, la insistenţele domnului muntean, Alexandru II Mircea (1568-1577), pe lângă dregătorii otomani, pentru a-l numi în scaunul Moldovei pe fratele său, Petru Şchiopul (1574-1579, 1582-1591). Domnul de drept a fost mazilit. Bătălia s-a încheiat în favoarea turcilor, un mare aport la înfrângerea domnitorului l-au adus trădările din partea boierimii moldovenești în frunte cu Ieremia Golia (Golia Ticălosul).

Acest personaj istoric a servit drept sursă de inspirație savantului și scriitorului B.P.Hasdeu în timpul aflării lui la Cahul (1858), în calitate de tânăr jurist, la scrierea romanului istoric „Ioan Vodă cel Cumplit” (1864). Despre el legenda spune că după ce a fost decapitat, corpul său a fost legat de cozile a patru cămile și rupt în bucăți.

Manualele de istorie îi dedică rânduri puţine, amintind cu precădere de modul mişelesc în care a fost ucis de turcii care juraseră că îl vor prezenta viu în faţa sultanului Selim, de trădarea pârcălabului de Hotin, Ieremia Golia, sau de faptul că l-a ars de viu pe vlădica Gheorghe, acuzat de sodomie. Domnia sa, scurtă ce-i drept, a avut o semnificaţie mult mai mare în istoria Moldovei. În istoria ținutului, figura voievodului Ioan Vodă cel Cumplit este emblematică și semnificativă, prin contribuția și jertfa adusă patriei și ținutului în acel timp zbuciumat. În scurta sa domnie face lucruri remarcabile. Schimbă capitala de la Suceava la Iaşi, ia măsuri în favoarea oamenilor de rând, bate monede de aramă care cresc avuţia ţării, reglementează contribuţiile fiscale.