–Coasă

Datare:
mijl.sec.XX

Parametri

  • Identificator:
    ETN-517
  • Documente de evidență:
    Act N 1119 din 02.12.1971
  • Donator:
    Onos Maria din s.Zârnești
  • Dimensiuni:
    mâner-176 cm, coasa-92 cm
  • Material/tehnică:
    lemn, metal

Descriere

Unealtă agricolă compusă din două componente principale: lamă lată din oțel ce se termină într-un vârf ascuțit, cu o puternică curbură înainte de elementul de fixare în lemn numit „toporâie”. „Toporâia” este prevăzută cu un mâner curbat (lipsește), cioplit din lemn. Este o unealtă agricolă, folosită la cosit iarbă și cereale. Secțiunea mănerului este rotunda.

Istorie

Se presupune că primele coase au apărut în perioada de înflorire a epocii fierului, deci în secolul al IV-lea Î.Hr. În anul 2009, s-a descoperit, în Franța, o lamă de coasă de pe vremea galilor, datată încă din secolul al III-lea Î.Hr. Cu toate acestea, dovezile arheologice arată că de-abia mai târziu, în secolul al IV-lea, coasa a înlocuit secera. În secolul al XIX-lea, coasa a fost treptat înlocuită de unelte de cosit trase de cai sau mecanizate, trase de tractoare, pentru ca apoi să apară combina de secerat, brevetată în anul 1834, în America.

Parametri

  • Identificator:
    ETN-517
  • Documente de evidență:
    Act N 1119 din 02.12.1971
  • Donator:
    Onos Maria din s.Zârnești
  • Dimensiuni:
    mâner-176 cm, coasa-92 cm
  • Material/tehnică:
    lemn, metal