Istorie

Literele sau simbolul de pe danga indică apartenența la un anumit proprietar sau comunitate. Proprietarul deținea dangaua și, în fiecare primăvară, când cireada de vite ieșea pentru prima oară la pășunat, însemna animalele tinere. Fierul era înroșit în jarul unui foc mic, după care era aplicat pe coapsa vițelului sau a juncii. În locul arsurii superficiale, pe blana animalului rămânea pentru totdeauna simbolul de pe danga. Acest semn distinctiv era util pentru o bună evidență a șeptelului. De asemenea, dangalele funcționau și ca sistem antifurt. Spre exemplu, când cineva fura o vacă de pe pășunile satului vecin și o ducea la un târg din altă zonă, dangaua vitei era asociată proprietarului sau satului de origine, iar falsul proprietar era astfel dat în vileag.