Descriere

Monedă moldovenească, anepigrafă (fără text). Av: cap de bour cu coarnele convergente, însoțit de stea cu cinci raze între coarne, roză cu șase petale în dreapta și semiluna conturnată în stânga – stema Moldovei.

RV: Stema: scut despicat – în primul cartier trei fascii, în al doilea – cinci flori de crin dispuse 2-2-1, suprapus pe scut – cap de bour cu coarnele convergente, având la dreapta roza și la stânga semiluna (ilizibil).

Istorie: Alexandru cel Bun a fost fiul cel mai mare al lui Roman I Mușat, voievod al Moldovei între anii 1391-1394, și al Anastasiei Mușat. La 23 aprilie 1400 a devenit domnul Principatului Moldovei ca succesor la tron al lui Iuga (1399–1400).

În perioada de domnie a lui Alexandru cel Bun a fost bătută o cantitate apreciabilă de monedă şi, implicit, a existat o intensă circulaţie monetară. În acea vreme, pentru tranzacţiile mai importante se foloseau monedele străine din aur (florinii genovezi şi ungureşti) și argint (groşii polonezi, groșii de Boemia, groşii de Praga). Monedele moldoveneşti oficial erau socotite a fi din argint: dubli groşi (19-23 mm, 1,1-1,8 g), groşi (17-18 mm, 0,75-1,8 g) și jumătăţi de gros (12-14 mm, 0,3-0,56 g). Însă a fost bătută multă monedă din aramă argintată, care a fost neatractivă, ca valoare, pentru tezaurizarea monedelor.