Descriere

Pe suport plat din lemn, într-o poziție statică, cu aripile strânse lângă corp, înconjurați de iarbă artificială sunt fixate două potârnichi. Capul este mic și rotunjit, cu fața și gâtul maro-portocalii. Pe flancuri are benzi maro-castanii, vermicule fine gri-cenușii pe piept și o pată brună în formă de potcoavă pe abdomen.

• Tip: Potârnichea sau potârnichea-cenușie (biogrupă)
• Specie: Perdix perdix
• Taxidermist: V. Ufnarovschi

Caracteristici: Este o specie sedentară, de talie medie cu masa corporală de 300-450 g. Prezintă dimorfism sexual redus; masculul are un colorit general mai contrastant, iar femela are pată de pe abdomen mai mică și mai puțin evidentă. Este o pasăre de câmpie și deal, trăiește în tufișuri, pe câmpuri, dealuri, în tufele de sub arboretele scund, într-un cuib adâncit în sol la 10-20 cm, căptușit cu materiale vegetale. Se hrănește cu cereale, verdețuri tinere, semințe, fructe, insecte, râme, ouă de furnici. Ponta este formată din 15-17 ouă, incubația este realizată de către femelă timp de 23-25 de zile. La început, principala hrană a puilor este alcătuită din insecte, viermișori. Specie aproape amenințată.

Areal de răspândire: Europa și Asia.

Curiozități: Potârnichea înnoptează pe sol. Iarna, în nopțile geroase, dorm așezate în cercuri concentrice foarte strânse, iar la un anumit interval de timp cele aflate la margine se mută spre centrul cercului, în acest fel considerându-se temperatura corpului.

În cazul iernilor cu zăpadă multă, potârnichea sapă tuneluri prin zăpadă pentru înnoptare sau căutare de hrană, scormonind cu picioarele până ajung la stratul de verdeață (cultura de grâu).