Descriere

Piesă naturalizată, cu aripile strânse lângă corp, cu creasta din pene roșcate-portocalii, ale căror vârfuri sunt pătate cu negru, desfăcută, în poziție statică; montată pe o creangă de copac. Pupăza are un colorit viu similar, brun deschis roșcat pe cap, piept și partea anterioară a spinării. Aripile sunt rotunjite la capăt, negricioase, cu dungi transversale albe. Dungile alb-negre ale pupezei sunt prezente și sub aripi, fiind mai vizibile în zbor. Coada este relativ lungă, neagră, barată spre bază de o bandă albă. Ciocul este cafeniu deschis, lung, curbat în jos, îngust și ascuțit la vârf. Picioarele sunt cenușii și potrivit de lungi, cele două degete externe sunt unite printr-o pieliță pe o anumită porțiune. Penajul este similar la ambele sexe.

• Tip: Pupăza
• Specie: Upupa epops

Caracteristici: este o pasăre insectivoră, migratoare. Greutatea corpului este de 60 – 75 g.  Hrana ei constă din insecte și larvele lor, viermi, păianjeni, melci, limacși, miriapode, pe care le capturează la suprafața solului cu ciocul lor lung sau de sub crusta pământului prin bătăi repezi de cioc. Cuibărește în scorburi de arbori sau găuri de stâncă, în ziduri dărăpănate, în cavități din sol, în grămezi de pietre. Cuibul este simplu. Femela depune până la 8 ouă, iar perioada de incubație este de 16 zile. În perioada aceasta la femelă i se dezvoltă glanda uleioasă de la baza cozii, din care, la nevoie, poate lansa un lichid cu miros foarte greu, cu rol de apărare. Habitat: regiuni uscate, zone deschise de câmpie cu copaci izolați, livezi, dealuri.

Aria de răspândire: Este răspândită în sudul, centrul și estul Europei (este absentă în Scandinavia și Insulele Britanice), Asia, nordul și centrul, și sudul Africii, Madagascar.

Curiozități: în credința populară se spune că nu e bine să te trezești după ce pupaza începe să cânte. Pupăza a devenit foarte populară la noi printre copii datorită poveștilor lui Ion Creangă. În caz de pericol, pupezele își desfac creasta de pe cap mult în față, până peste cioc.