Istorie

Mușcheta tip Enfield a fost proiectată în anul 1853. Au fost fabricate circa 1,5 milioane de bucăți, aflându-se în dotarea armatei britanice începând cu războiul din Crimeea și până în 1867. A fost de asemenea mult întrebuințată și în timpul Războiului Civil, mai ales de către confederați.

Timp de aproape 1000 de ani, pulberea neagră a rămas singurul explozibil cunoscut. În anul 1800, chimistul englez Edward Charles Howard a sintetizat pentru prima dată fulminatul de mercur, compus exploziv sensibil la şocuri mecanice, care genera scântei atunci când era lovit cu putere. Şapte ani mai târziu, scoţianul Alexander John Forsyth, pastor presbiterian şi vânător împătimit, inventează capsa de percuţie, o cupă metalică ce conţinea noul compus. Invenţia este preluată şi perfecţionată de numeroşi inventatori, iar în următorii 30 de ani, capsa de percuţie înlocuieşte treptat mecanismele de aprindere cu cremene.

Principalele avantaje ale noului dispozitiv erau iniţierea mai rapidă a tragerii, sensibilitatea redusă la umezeală, şi încărcarea mai facilă a armei. Chiar dacă majoritatea armelor se încărcau încă pe la gura ţevii, nu mai era nevoie de pulbere în taler, care se putea vărsa sau uda destul de uşor.