Istorie

Spada voievodului Țării Moldovei, Ștefan cel Mare (1457-1504), o armă încărcată de legendă, venerată și temută de turci, construită din oțel de Toledo, se păstrează în muzeul Topkapi din Istanbul, fostul mare palat al sultanilor otomani, în sala dedicată armelor. Este o armă care atrage atenția prin dimensiuni. Pe discul mânerului apar stema Moldovei – capul de bour și inscripția în slavonă ” Io Ștefan Voevod domn al Țării Moldovei”. Este o armă cu două tăișuri, folosită de obicei cu ambele mâini. Lama dreaptă cu două tăișuri, are lungimea de 125 cm, pe ambele fețe ale spadei în lungul lamei sunt făcute câte trei șanțuri, cel din mijloc mai lung este însoțit de alte două mai scurte de o parte și de alta. Spada are vârf în formă de triunghi, are o greutate de cca 2,5 kg. Mânerul armei, în formă de fus, este înfășurat cu fir de argint, iar după alți istorici cu fir de aur. Spada are gardă cu brațele drepte în formă de cruce terminate cu butoni conici.

Legenda spune că această armă, realizată în atelierele armurierilor italieni, Ștefan cel Mare ar fi primit-o cadou de la papa Sixtus al IV-lea pentru victoria de la Vaslui (Podul Înalt, 10 ianuarie 1475). O altă legendă spune că spada a fost confecționată în atelierele genoveze la comanda lui Ștefan cel Mare. Tot legenda spune că spada lui Ștefan cel Mare a ajuns la turci, în timpul sultanului Suleyman Magnificul (Soliman I) (1520-1566) în anul 1538, când el a venit la Suceava pentru înscăunarea lui Ștefan al V-lea (Lăcustă Vodă) şi a furat tezaurul îngropat de Petru Rareş în Cetatea de Scaun a Moldovei.

Deși au fost duse tratative cu autoritățile turcești pentru aducerea spadei în România, inclusiv un schimb de artefacte, arma a rămas la Istanbul.